Cina cea de Taină a fost ultima masă pe care Isus a împărțit-o cu ucenicii săi înainte de a fi trădat și răstignit. Acest moment crucial din istoria creștinismului este comemorat de credincioși în Joia Mare. Descrisă în Evangheliile din Noul Testament, scena este simbolul jertfei Mântuitorului pentru întreaga omenire.

Cina cea de Taină, o capodoperă renascentistă

Realizată de Leonardo da Vinci între 1495 și 1498, pictura redă acest episod biblic pe peretele bisericii Santa Maria della Grazie din Milano. Lucrarea, cu dimensiuni impresionante (4,5 x 8,8 metri), continuă să fascineze datorită detaliilor și simbolurilor ascunse. Spre deosebire de alte reprezentări anterioare ale acestei scene, Leonardo a optat pentru o abordare realistă, fără halouri care să sublinieze sfințenia personajelor. Această alegere a stârnit controverse, sugerând că Isus și ucenicii săi erau portretizați ca simpli muritori.

Mesaje ascunse în pictură

Una dintre cele mai populare teorii legate de lucrare este cea prezentată în cartea The Templar Revelation de Lynn Picknett și Clive Prince. Autorii sugerează că figura din stânga lui Isus nu este Apostolul Ioan, ci Maria Magdalena. În plus, s-a observat o asemănare între chipul lui Ioan și cel al Mona Lisei, pictată de Leonardo la cinci ani după această capodoperă.

O altă controversă este legată de modul în care au fost alese modelele pentru chipurile personajelor. Se spune că Leonardo a căutat chipul lui Iuda în închisorile din Milano, alegând un infractor al cărui aspect părea potrivit pentru trădătorul din povestea biblică.

Peștele și sarea – simboluri cu multiple interpretări

Mâncarea de pe masă, inclusiv peștele, a fost intens analizată pentru posibile semnificații ascunse. Se crede că Leonardo a folosit alegorii lingvistice. De exemplu:

  • Anghila (aringa, în italiană) sună similar cu arringa, care înseamnă „îndoctrinare“.
  • Heringul (renga, în dialectul din nordul Italiei) poate fi tradus ca „necredincios“.

Aceste aluzii ar putea face referire la profeția lui Isus despre Apostolul Petru, pescar de meserie, care urma să se lepede de el de trei ori înainte de răsărit. Totodată, prezența sării vărsate în pictură ar putea simboliza trădarea sau pierderea încrederii.

Numerologia din Cina cea de Taină

Un alt detaliu interesant este dispunerea ucenicilor la masă, organizată într-un model numerologic 3-3-1-3-3. Această structură poate fi interpretată ca un mesaj subtil despre Sfânta Treime și despre centralitatea lui Isus în această scenă.

O lucrare care continuă să inspire

De-a lungul timpului, Cina cea de Taină a lui Leonardo da Vinci a fost analizată din numeroase perspective, iar simbolurile din pictură rămân subiect de dezbatere și fascinație. Fiecare detaliu, de la expresiile fețelor până la alimentele alese, contribuie la complexitatea și misterul acestei capodopere renascentiste.

Click aici pentru a comanda Cina cea de taina >>